Pentru Pacienți

Boala coronariană apare când arterele care hrănesc inima se îngustează din cauza depunerilor de colesterol și calciu (plăci de aterom). Acest proces se numește ateroscleroză și se dezvoltă treptat, de-a lungul anilor. Când îngustarea devine severă, inima nu mai primește suficient sânge și oxigen — ceea ce poate duce la angină (durere în piept), lipsă de aer sau, în cazurile grave, infarct miocardic.

Simptomele tipice includ durerea sau presiunea în piept (mai ales la efort), lipsa de aer, oboseala nejustificată și, uneori, dureri care iradiază în braț, mandibulă sau spate. Factorii de risc principali sunt: fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul și antecedentele familiale de boală cardiacă. Unele persoane nu au simptome până la un eveniment acut — de aceea screeningul regulat este important.

Consultați un cardiolog dacă aveți dureri în piept (în special la efort), lipsă de aer progresivă, palpitații frecvente sau dacă prezentați factori de risc multipli. În caz de durere toracică acută, intensă, cu senzație de apăsare, lipsă de aer bruscă sau leșin — sunați imediat la 112, deoarece poate fi un infarct. Diagnosticul precoce permite intervenția la timp și previne complicațiile grave.

Stenoza aortică este îngustarea valvei aortice — „poarta" prin care inima pompează sângele către restul corpului. Cel mai frecvent, apare prin calcificare progresivă a valvei odată cu înaintarea în vârstă. Când valva se rigidizează, inima trebuie să depună un efort tot mai mare pentru a pompa sângele, iar în timp acest efort suplimentar poate duce la insuficiență cardiacă.

Simptomele clasice sunt: lipsa de aer la efort (urcatul scărilor, mersul pe distanțe scurte), amețeli sau leșinuri, oboseala marcată și durerea în piept la efort. Boala este mai frecventă după 65 de ani și la persoanele cu valvă aortică bicuspidă (o variație anatomică congenitală). Progresia poate fi lentă, dar odată ce apar simptomele, tratamentul devine urgent — fără intervenție, prognosticul se deteriorează rapid.

Stenoza aortică severă simptomatică necesită înlocuirea valvei. Tratamentul medicamentos nu poate opri sau inversa procesul, dar poate gestiona simptomele temporar. TAVI (implantarea transcateter de valvă aortică) permite înlocuirea valvei bolnave fără chirurgie pe cord deschis, prin intermediul unui cateter introdus la nivel inghinal. Decizia de tratament se ia în cadrul unei echipe multidisciplinare (Heart Team), ținând cont de anatomie, riscul chirurgical și starea generală a pacientului.

Boala arterială periferică (BAP) apare când arterele picioarelor se îngustează sau se blochează, reducând fluxul de sânge către membre. Cel mai frecvent, cauza este aceeași ateroscleroză care afectează și arterele inimii. Forma cea mai severă — ischemia critică de membru (CLTI) — poate pune în pericol integritatea membrului inferior, cu risc de amputație dacă nu este tratată la timp.

Primul semn este adesea claudicația — durere sau crampe în gambă, coapsă sau fesă care apare la mers și dispare la repaus. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea: durere în picior chiar și în repaus (mai ales noaptea), răni la nivelul picioarelor care se vindecă greu sau deloc, modificări de culoare ale pielii (paloare, cianoză), răceala piciorului și pierderea pilozității. Ischemia acută de membru — blocajul brusc al unei artere — este o urgență medicală cu durere bruscă, picior rece și palid.

Diagnosticul și tratamentul la timp pot preveni progresia către ischemie critică și amputație. Tehnicile endovasculare moderne (angioplastie, stentare, aterectomie) permit deschiderea arterelor blocate fără chirurgie deschisă, prin catetere introduse prin puncții mici. Controlul factorilor de risc — renunțarea la fumat, controlul diabetului, medicația hipolipemiantă și antiagregantă, exercițiul fizic regulat — este la fel de important ca procedura în sine pentru rezultatul pe termen lung.

Arterele carotide sunt vasele principale care duc sângele către creier — câte una pe fiecare parte a gâtului. Când plăcile de aterom se depun în aceste artere, pot cauza îngustare (stenoză) sau pot deveni instabile și trimite fragmente către creier. Rezultatul poate fi un accident vascular cerebral (AVC) — o urgență medicală cu consecințe potențial devastatoare.

Folosiți regula FAST: Face (față căzută pe o parte), Arms (un braț nu poate fi ridicat), Speech (vorbire încâlcită sau dificilă), Time (sunați 112 imediat). Alte semne includ: pierderea bruscă a vederii la un ochi, amețeli severe cu tulburări de echilibru, cefalee bruscă și intensă fără cauză aparentă. Un accident ischemic tranzitoriu (AIT) are aceleași simptome dar dispare în minute sau ore — este un semnal de alarmă major care necesită evaluare urgentă.

Prevenția include controlul factorilor de risc (hipertensiune, fibrilație atrială, diabet, colesterol, fumat), medicația antiagregantă sau anticoagulantă prescrisă de medic și screeningul ecografic al carotidelor la persoanele cu risc. Când stenoza carotidiană este semnificativă, stentarea carotidiană percutană poate reduce riscul de AVC prin deschiderea arterei și stabilizarea plăcii — decizia de intervenție este individualizată în funcție de simptome, severitatea stenozei și morfologia plăcii.

Aorta este cea mai mare arteră din corp — transportă sângele de la inimă către toate organele. Un anevrism aortic apare când peretele aortei slăbește și se dilată anormal, formând un „balon" care poate crește în timp. Dacă nu este depistat și monitorizat, anevrismul poate continua să crească și, în cele mai grave cazuri, se poate rupe — o situație amenințătoare de viață. Disecția aortică — fisurarea peretelui aortic — este de asemenea o urgență medicală.

De cele mai multe ori, anevrismele aortice sunt „tăcute" — nu produc simptome până când nu devin mari sau complicate. De aceea, multe sunt descoperite întâmplător, la o ecografie sau CT realizate pentru alte motive. Când apar simptome, acestea pot include: durere abdominală sau lombară persistentă, senzație de pulsație în abdomen, durere toracică sau între omoplați (anevrism toracic). Durerea bruscă, intensă, în abdomen sau spate poate semnala ruptura sau disecția — sunați 112 imediat.

Anevrismele mici sunt monitorizate regulat prin ecografie sau CT — multe nu necesită niciodată intervenție. Când anevrismul depășește un anumit diametru sau crește rapid, tratamentul endovascular (EVAR / TEVAR) permite repararea fără operație deschisă: o proteză acoperită este introdusă prin cateter la nivel inghinal și plasată în interiorul aortei, excluzând anevrismul din circulație. Controlul tensiunii arteriale și renunțarea la fumat sunt esențiale pentru a încetini progresia bolii.